31 Aug Activitatea fizică- implicații în starea de sănătate a populației

Asocierea dintre activitate fizică și sănătate a fost recunoscută încă din secolul V î.Hr. de către medicul grec Hipocrate, care a scris următorul text: “Toate părțile corpului, dacă sunt folosite cu moderație în munca cu care fiecare este obișnuit, devin astfel sănătoase și bine dezvoltate și îmbătrânesc  lent, dar în cazul în care sunt neutilizate și lăsate inactive, acestea devin susceptibile bolii, defectelor de creștere și îmbătrânirii rapide.”

De altfel, cultura iudaică respectase acest concept al activității fizice, prin imaginea creației omului într-o grădină, având ca primă îndatorire munca acestuia. Ulterior, în codul mozaic, apare o poruncă care prevede munca, inclusiv fizică, timp de 6 zile pe săptămână.

Activitatea fizică înseamnă orice mișcare a corpului produsă prin contracția mușchilor scheletici, care determină consum energetic peste nivel bazal.

Poate fi clasificată astfel: recreațională (sporturi, antrenament fizic, plimbări etc.), ocupațională (asociată cu profesia) sau aerobică/anaerobică.

Exercițiul (antrenamentul) fizic este subtipul de activitate fizică de timp liber în care mișcările corpului sunt planificate, structurate și repetitive, cu scopul de a menține sau ameliora condiția fizică.

Condiția fizică (fitness) este capacitatea de a realiza activități fizice cu vigoare, rapiditate, fără oboseală și poate fi relaționată cu performanța sau starea de sănătate.

Exercițiul fizic reduce rezistența la insulină, reduce intoleranța la glucoză, scade hiperglicemia postprandială, și nivelul bazal de insulină.

Efortul fizic susținut produce modificări: fiziologice hemodinamice (crește debitul cardiac, crește volumul sanguin, crește volumul end-diastolic, crește debitul bătaie ș.a), metabolice (crește utilizarea grăsimilor, crește eliminarea de lactat, crește depozitele de glicogen la nivel muscular, crește numărul și volumul mitocondriilor, crește activitatea enzimatică pentru metabolismul anaerob, crește consumul de oxigen) și morfologice (hipertrofie miocardică, crește experimental mărimea arterelor coronare, crește experimental raportul capilar/fibră musculară).

Lipsa de oxigen duce la apariția unor boli (răceli, congestie cerebrală, infarct, angină pectorală), mai ales la bătrânețe ( când scade cantitatea de oxigen), dar și datorită altor cauze precum: fumatul , sedentarismul sau infecțiile.

Mișcarea zilnică în aer liber crește cantitatea de oxigen din sânge.

Prin sport, creierul și plămânii sunt mai bine irigate cu sânge și, astfel, cantitatea de oxigen se dublează.

Funcționarea creierului se îmbunătățește și crește puterea de concentrare.

Nivelul de ACTH (hormon secretat de hipofiză, hormon  al creativității, care relaxează corpul și limpezește spiritul) crește.

Crește cantitatea de serotonină (hormon cu rol de echilibru, de frânare a agresivității) și se produce bună dispoziție.

Exercițiul fizic este un factor important de fixare a calciului, scadere a colesterolului, sinteză a factorului de creștere și sinteză a antioxidanților corpului nostru.

După vârsta de 30 de ani, sinteza de antioxidanți scade. Prin exercițiu fizic determinăm organismul să producă mai mulți antioxidanți.

Sistemul imunitar devine mai puternic, se formează enzime care ard grăsimile, sângele devine mai fluid, tensiunea arterială și pulsul se reglează, bioxidul de carbon este mai repede eliminat prin plămâni.

Efortul sportiv trebuie dozat, adaptarea este bine să se facă treptat.

Pentru a evita suprasolicitarea organismului, pulsul nu trebuie să depășească 180 bătăi/minut minus vârsta pe care o avem.

Recomandări pentru activitatea fizică

1. Zilnic – creșterea activității fizice obișnuite

–              Privește mișcarea ca pe o oportunitate, nu ca pe un inconvenient

–              Fă câțiva pași în plus cu fiecare ocazie

–              Urcă scările, evită liftul sau scările rulante

–              Tunde gazonul. Plimbă câinele.

–              Parchează mașina la distanță și mergi pe jos

–              Evită folosirea telecomenzi

2. 5-6 zile pe săptămână- activități aerobice planificate

Acumulează cel puțin 30 de minute.

–              Mers pe jos, 3-4 km

–              Bicicletă, 12-16 km

–              Urcat scări, vâslir

3. 2-3 zile pe săptămână-activități intense, în timpul liber

Sport

–              Fotbal

–              Baschet

–              Tenis

Recreational

–              Înot

–              Ridicare greutăți

–              Grădinărit

–              Jogging

–              Dans aerobic

–              Ciclism >16 km/oră

Bibliografie

“Evaluarea unor metode de management al excesului ponderal la adulți de vârstă tânără și medie”, Ioan Chirilă

“Incursiune în medicina naturistă”, Speranța Anton