25 Aug Gastrita
Gastrita este o afecțiune digestivă ce constă în iritația sau inflamația mucoasei stomacului, cauzată de acidul excesiv din stomac.
Cauzele ce duc la hiperaciditate sunt multiple: excesul de alcool, tutun, subtanțe toxice, iritante, fierbinți, medicamente antiinflamatoare, prezența unei bacterii (Helicobacter Pylori) în stomac, nesomnului sau stresului puternic etc.
Având în vedere efectele pe termen lung ale acestei afecțiuni, cum ar fi: ulcerul, sângerare sau chiar cancerul de stomac, este necesar ca pacienții ce suferă de această afecțiune să urmeze un regim alimentar întocmit de un specialist, regim menit să reducă secreția de suc gastric, să protejeze peretele gastric și să vindece leziunile.
Gastrita se tratează prin regim alimentar, cu mese la ore regulate, cu respectarea compatibilității alimentare și evitarea alimentelor iritante.
Gastrita duce la o mare scădere a vitaminei B 12, care se manifestă prin lipsa poftei de mâncare, astenie fizică, râgâieli, balonare.
Agentul infecțios al gastritei, ulcerului, duodenitei, cancerului poate fi combâtut prin păstrarea acidității normale. De aceea nu trebuie să se intervină cu bicarbonat de sodiu sau alte alcaline care diminuează aciditatea.
Bolnavul trebuie să nu fumeze, să nu facă exces de medicamente, să evite efortul mare, situațiile conflictuale, mesele copioase servite la intervale mari, băuturile spirtoase, afumăturile, iar regimul alimentar trebuie să excludă condimentele, aditivii, conservanții, coloranții, prăjelile, rântașurile, grăsimile, alimentele prea sărate sau acre, prea reci sau fierbinți. Apa de băut trebuie sa fie la o temperatură apropiată cu cea a corpului.
Alimente permise:
-alimentul de bază care obține efectele de cruțare și de pansare gastrică este laptele. Dacă acesta nu este tolerat (produce balonare și diaree) se poate încerca administrarea de lapte înjumătățit cu apă sau ceai
-ceaiuri de plante medicinale, suc de fructe dulci
– pâine albă uscată, biscuiți, piure de cartofi, orez, griș fiert, fulgi de ovăz, grâu încolțit, iaurt, broccoli, mămăligă, piureuri de legume
– fructe dulci coapte la cuptor sau compot
– pește slab (șalău, biban, știucă, păstrăv, crap), ouă fierte moi
– brânză proaspătă de vaci, caș, urdă
– unt, ulei crud (de măsline, preferabil) adăugat la mâncărurile gata preparate sau amestecat cu apă pentru înăbușire
– supe de legume și zarzavaturi, îngroșate cu griș, paste făinoase, orez sau cartofi
-carnea permisă (de pui, curcan) se prepară la începutul bolii doar prin fierbere, înăbușire sau sub formă de perișoare gătite la abur. După ameliorarea simptomelor se poate încerca și prepararea la grătar
Alimente interzise:
-alimente foarte condimentate, piperate, sărate sau picante
-produse îmbogățite cu aditivi, E-uri
-alcool, cafea, cacao, băuturi carbogazoase
-apă de la chiuvetă (din cauza clorului pe care îl conține)
-lichide fierbinți sau cu gheață
-pâine proaspătă, cartofi prăjiți
-lapte bătut, carne grasă, mezeluri, conserve nedietetice, carne de vânat, afumături
-ciorbe, aluaturi, brânzeturi fermentate
-grăsime prăjită, slănină, untură
-oțet
Se evită mesele abundente. Se mănâncă ori de câte ori apare durerea. Alimentele se consumă în liniște și fără grabă, foarte bine mestecate.
Se consumă cu prudență alimentele cu gust puternic: acru, dulce, amar, care declanșează producerea unei cantități mari de suc gastric, De asemenea, se cere prudență în consumarea crudităților, a alimentelor cu multă celuloză (cereale integrale) și a leguminoaselor.
Masa de seară trebuie servită cu minim 4 ore înainte de culcare pentru a evita o eventuală refulare a sucului gastric pe esofag. Foarte importantă este asigurarea unui somn normal în timpul căruia să se refacă mucoasa stomacală.
Este indicat ca prepararea alimentelor să fie făcută prin înăbușire, fierbere sau la grătar.
Bibliografie
„Incursiune în medicina naturistă”, Speranța Anton
„Nutriție și sănătate”, Antoaneta Crețu și Anca Popescu