Fibrele alimentare reprezintă glucidele nedigerabile conținute în alimente, care au efecte fiziologice benefice la om.

Clasificarea fibrelor se face în solubile (vâscoase) și insolubile (fermentabile).

Fibrele solubile sunt: pectinele, gumele, mucilagiile și unele hemiceluloze. Ele se găsesc îndeosebi în tărâțele cerealelor, în fructe și în leguminoase. Ele acționează predominant în tractul gastrointestinal superior, efectele apărând mai ales datorită capacității fibrelor de a se lega de apă și de a-și mări volumul, dar și prin creșterea timpului de masticație. Ca urmare, se amplifică senzația de sațietate, se întârzie evacuarea gastrică și rata de digestie și de absorbție a unor nutrienți (lipide, colesterol, glucide, proteine). Efectele benefice ale fibrelor solubile sunt reprezentate de:

• Reducerea LDL-colesterolului  și absorbției de grăsimi alimentare și de colesterol prin legare de acizii biliari
• Întârzierea evacuării gastrice și încetinirea ratei de digestie și de absorbție
• Diminuarea excursiei postprandiale a glicemiei
• Reducerea indicelui glicemic al alimentelor ce conțin fibre
• Scăderea energiei metabolizabile.

Fibrele insolubile sunt : celuloza, majoritatea hemicelulozelor și lignina. Ele se găsesc, practic, în toate produsele vegetale, cea mai importantă sursă constituind-o tărâțele de cereale. Își exercită acțiunea predominant în tractul gastrointestinal inferior, efectele fiind reprezentate de creșterea volumului bolului fecal, “normalizarea” timpului de tranzit intestinal (în sensul scăderii sale), asigurarea substratului pentru fermentația colonică, legarea acizilor biliari fecali și creșterea excreției de colesterol și de acizi biliari.

Astfel, efectele benefice ale fibrelor insolubile constau în combaterea contipației, a sindromului diareic, a diverticulitei și a cancerului colorectal.

Este de notat și faptul că fermentația glucidelor neabsorbabile, ce are loc în colon sub acțiunea unor bacterii, duce la formare de acizi grași cu lanț scurt, care reprezintă principala sursă de energie a colonocitelor și au importante efecte benefice, conferind și protecție față de neoplasmul de colon.

În concluzie, fibrele au un rol important în alimentația zilnică pentru că duc la scăderea riscului unor afecțiuni precum: obezitate, diabet zaharat, boală coronariană (prin efectul de scădere a colesterolemiei pe care îl au fibrele alimentare solubile), unele neoplasme (colorectal-prin reducerea expunerei mucoasei intestinului gros la acțiunea substanțelor carcinogene care traversează colonul, ovarian, mamar, de endometru).

Recomandările privind aportul de fibre alimentare în cadrul unei alimentații sănătoase sunt în continuă schimbare.

Ghidul Societății Europene de Cardiologie pentru Prevenția Bolilor Cardiovasculare din 2012 recomandă un aport de fibre de 20 gr/1000 kcal.

Consumul excesiv de fibre alimentare are efecte negative prin reducerea absorbției unor compuși importanți, în special săruri minerale (calciu și zinc, mai ales la copii și vârstnici) și prin reducerea procentului de hidrocarbonați digerabili, ceea ce poate restricționa refacerea rezervelor de glicogen.

De asemenea, aportul crescut de fibre poate produce flatulență.

Proporția dintre fibrele insolubile și cele solubile trebuie să fie de 3/1.